A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate și fără prudență, a spune și ce nu trebuie A scăpa o vorbă = a face (din imprudență) o indiscreție A-și pune frâu limbii (sau gurii) sau a-și pune frâu la limbă = a vorbi cumpătat, cu prudență; a se reține de la vorbă A-și teme (sau a-și păzi) cojocul = a fi precaut, a evita cu prudență riscurile cu frică, cu prudență etc. A dormi iepurește = a dormi foarte ușor, sculându-se la cel mai mic zgomot PRUDÉNT, -Ă, prudenți, -te, adj. Care se ferește de tot ce ar putea să-i producă un neajuns, să-l primejduiască; prevăzător, circumspect, precaut. – Din fr. prudent, lat. prudens, -ntis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
PRUDÉNȚĂ s. f. Însușirea de a fi prudent; prevedere, precauție, circumspecție. – Din fr. prudence, lat. prudentia, it. prudenza. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
PRUDÉNT ~tă (~ți , ~te ) Care prevede eventualele consecințe, orientându-se bine în mediul înconjurător; care acționează luând toate măsurile de precauție; prevăzător; precaut; circumspect. /<fr. prudent, lat. prudens, ~ntis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
PRUDÉNȚĂ ~e f. 1) Caracter prudent; precauție; circumspecție. 2) Comportament prudent; atitudine prudentă; precauție; circumspecție. [G.-D. prudenței ] /<fr. prudence, lat. prudentia, it. prudenza (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
PRUDÉNT, -Ă adj. Prevăzător, precaut, circumspect. [Cf. fr. prudent , it. prudente , lat. prudens ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
PRUDÉNȚĂ s.f. Însușirea de a fi prudent; prevedere, precauție, băgare de seamă. [Cf. fr. prudence , it. prudenza , lat. prudentia ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
PRUDÉNT, -Ă adj. prevăzător, precaut, circumspect. (< fr. prudent , lat. prudens ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
PRUDÉNȚĂ s. f. calitatea de a fi prudent; prevedere, precauție, circumspecție. (< fr. prudence , lat. prudentia , it. prudenza ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
PRUDÉNT adj. atent, circumspect, grijuliu, precaut, prevăzător, vigilent, (reg.) grijitor, (înv.) grijnic, priveghetor, vegheat, (fig.) neadormit, treaz. (Om ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
PRUDÉNȚĂ s. atenție, circumspecție, grijă, precauție, prevedere, băgare de seamă, luare-aminte, (pop.) fereală, pază, priveghere, (înv.) socotință, veghere. (Să procedați cu multă ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
Prudent ≠ imprudent (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
Prudență ≠ imprudență (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
prudént adj. m., pl. prudénți; f. sg. prudéntă , pl. prudénte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
prudénță s. f., g.-d. art. prudénței (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
prudent adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular prude nt prude ntul prude ntă prude nta plural prude nți prude nții prude nte prude ntele genitiv-dativ singular prude nt prude ntului prude nte prude ntei plural prude nți prude nților prude nte prude ntelor vocativ singular — — plural — —
prudență substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular prude nță prude nța plural — — genitiv-dativ singular prude nțe prude nței plural — — vocativ singular prude nță, prude nțo plural —
