PROTOROMẤNĂ s. f. (Lingv.) Româna comună. – Proto- + română. (Sursa: DEX '98 )
PROTOROMÂ'NĂ s. n. limbă română comună vorbită între sec. VI și XIII în nordul și sudul Dunării. (< proto- + română) (Sursa: MDN )
PROTOROMÂNĂ s. v. română comună. (Sursa: Sinonime )
protoromână (limba) s. f. (Sursa: Ortografic )
| protoromână substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | protoromână | protoromâna |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | protoromâne | protoromânei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | protoromână, protoromâno |
| plural | — |
