prorogát, prorogátă, adj. (înv.) care se prelungește în timp; îndelungat, prelungit; amânat. (Sursa: DAR )
PROROGÁ,proróg, vb. I. Tranz. A amâna (din oficiu) pentru o dată ulterioară activitatea unui corp constituit, a unei adunări legislative, un termen scadent etc. – Din fr. proroger, lat. prorogare. (Sursa: DEX '98 )
A PROROGÁ prorógtranz. 1) (ședințe sau adunări ale forurilor superioare sau legislative cu date fixate prin lege) A amâna pentru o dată ulterioară. 2) (termene) A face să dureze mai mult decât este prevăzut de lege. /<fr. proroger, lat. prorogare (Sursa: NODEX )
PROROGÁvb. I. tr. A prelungi timpul care fusese fixat pentru ceva; (spec.) a amâna, a suspenda ședințele unei adunări legiuitoare pentru un anumit timp. [P.i. proróg. / < lat. prorogare, cf. fr. proroger]. (Sursa: DN )
PROROGÁvb. tr. (despre adunări legislative) a amâna (din oficiu) pentru o dată ulterioară, a prelungi în timp (un tratat); (p. ext.) a amâna. (< fr. proroger, lat. prorogare) (Sursa: MDN )
prorogá vb., ind. prez. 1 sg. proróg, 3 sg. și pl. prorógă; conj. prez. 3 sg. și pl. proróge (Sursa: Ortografic )