Dex.Ro Mobile
PRÓRĂ, prore, s. f. Partea din față a unei nave; p. restr. extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. [Var.: próvă s. f.] – Din it. prora. (Sursa: DEX '98 )

PRÓRĂ s.f. (Mar.) Partea dinainte a unei nave. [Var. provă s.f. / < it. prora, cf. lat. prora]. (Sursa: DN )

PRÓRĂ/PRÓVĂ s. f. partea din față a unei nave. (< it. prora) (Sursa: MDN )

PRÓRĂ s. (MAR.) bot, (înv. și reg.) pisc, (înv.) pruă. (~ unei nave.) (Sursa: Sinonime )

próră (próre), s. f. – Partea de dinainte a unei nave. – Var. provă, înv. pruă. Lat. prora (sec. XIX), var. din ngr. πρόβα. (Sursa: DER )

PRÓRĂ ~e f. (în opoziție cu pupă) Partea de dinainte a unei nave. [G.-D. prorei; Var. próvă] /<it. prora (Sursa: NODEX )

próră/próvă (parte a navei) s. f., g.-d. art. prórei/próvei; pl. próre/próve (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
proră   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pro prora
plural prore prorele
genitiv-dativ singular prore prorei
plural prore prorelor
vocativ singular proră, proro
plural prorelor