PRÓPTĂ,propte, s. f. (Reg.) 1. Proptea. 2. (În expr.) A se pune proptă sau a sta în proptă cuiva = a se opune, a se împotrivi. – Din propti (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
PRÓPTĂ s. v. pop, proptea, protecție, reazem, sprijin, susținere. (Sursa: Sinonime )
próptă s. f., g.-d. art. próptei; pl. própte (Sursa: Ortografic )
PRÓPTĂ ~ef. v. PROPTEA. ◊ A se pune ~ cuiva a se opune. /v. a propti (Sursa: NODEX )
