PROPÉNĂ s. f. (Chim.) Propilenă. – Din fr. propène. (Sursa: DEX '98 )
PROPÉNĂ s.f. Propilenă. [< germ. Propen]. (Sursa: DN )
PROPÉNĂ s. f. hidrocarbură aciclică nesaturată, cu trei atomi de carbon și o dublă legătură în moleculă; propilenă. (< fr. propène) (Sursa: MDN )
PROPÉNĂ s. v. propilenă. (Sursa: Sinonime )
propénă s. f., g.-d. art. propénei (Sursa: Ortografic )
| propenă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | propenă | propena |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | propene | propenei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | propenă, propeno |
| plural | — |
