PROMÍSCUU, -UĂ, promiscui, -ue, adj. (Livr.) Care are caracter de promiscuitate. – Din lat. promiscuus, fr. promiscue. (Sursa: DEX '98 )
PROMÍSCUU, -UĂ adj. (Rar) Cu caracter de promiscuitate. [Pron. -cu-u. / < lat. promiscuus, cf. fr. promiscue]. (Sursa: DN )
PROMÍSCUU, -UĂ adj. cu caracter de promiscuitate. (< lat. promiscuus, fr. promiscue) (Sursa: MDN )
promíscuu adj. m. (sil. -cu-u), pl. promíscui (sil. -cui); f. sg. promíscuă (sil. -cu-ă), pl. promíscue (sil. -cu-e) (Sursa: Ortografic )
| promiscuu adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | promiscuu | promiscuul | promiscuă | promiscua |
| plural | promiscui | promiscuii | promiscue | promiscuele |
| genitiv-dativ | singular | promiscuu | promiscuului | promiscue | promiscuei |
| plural | promiscui | promiscuilor | promiscue | promiscuelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
