PROLIFERÁRE, proliferări, s. f. Acțiunea de a prolifera și rezultatul ei; proliferație. – V. prolifera. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PROLIFERÁRE s.f. Acțiunea de a prolifera și rezultatul ei; proliferație. [< prolifera]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PROLIFERÁRE s. proliferație. (~ a celulelor orga-nice.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

proliferáre s. f., g.-d. art. proliferării; pl. proliferări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PROLIFERÁ, pers. 3 proliferează, vb. I. Intranz. 1. (Biol.; despre celule sau, p. ext., despre țesuturi celulare) A se înmulți (în mod anormal) prin diviziune. 2. (Despre organisme) A se reproduce, a procrea. – Din fr. proliférer. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A PROLIFERÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre celule sau țesuturi celulare) A se înmulți exagerat de repede. 2) A-și mări excesiv și repede numărul de exemplare ale speciei prin generare; a se perpetua prin generare; a se înmulți; a se reproduce. /<fr. proliférer (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PROLIFERÁ vb. I. intr. (Biol.; despre celule, țesuturi, organisme) A se înmulți, a se reproduce, a procrea. ♦ (Fig.) A se înmulți exagerat și rapid. [< fr. proliférer, cf. lat. proles – copil, ferre – a purta]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PROLIFERÁ vb. intr. 1. (despre celule, țesuturi) a se înmulți. 2. (despre organisme) a se reproduce; a procrea. 3. (fig.) a se înmulți exagerat de rapid. (< fr. proliférer) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

proliferá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. prolifereáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard