PROFEȚÍ,profețesc, vb. IV. Tranz. A face profeții, a prezice viitorul (în calitate de profet); a proroci, a profetiza, a prevesti. – Din profet. (Sursa: DEX '98 )
PROFEȚÍ vb. v. prezice. (Sursa: Sinonime )
profețí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. profețésc, imperf. 3 sg. profețeá; conj. prez. 3 sg. și pl. profețeáscă (Sursa: Ortografic )
PROFÉT,profeți, s. m. Predicator religios considerat drept trimis al lui Dumnezeu pe Pământ și capabil să prezică viitorul; proroc. ♦ (Art.) Epitet dat de musulmani lui Mahomed. ♦ Persoană care intuiește apariția sau desfășurarea unor evenimente în viitor. – Din fr. prophète. (Sursa: DEX '98 )
A PROFEȚI ~ésctranz. v. A PROFETIZA. /Din profet (Sursa: NODEX )
PROFÉT ~țim. 1) rel. Persoană, cu inspirație divină, care prezice viitorul; proroc. 2) fig. Persoană care, pătrunzând în esența lucrurilor, prevede desfășurarea evenimentelor ulterioare; proroc; vizionar. /<fr. prophéte (Sursa: NODEX )
PROFÉTs.m. Proroc, prezicător. ♦ Titlu dat lui Mahomed de către credincioșii musulmani. [Cf. fr. prophète, lat., gr. prophetes]. (Sursa: DN )
PROFÉTs. m. 1. cel care ghicește evenimentele din viitor; proroc, prezicător. 2. titlu dat lui Mahomed de către credincioșii musulmani. (< fr. prophète, lat. propheta, gr. prophetes) (Sursa: MDN )
PROFÉT s. prezicător, proroc, vestitor, (înv.) prorocitor. (Un ~ mincinos.) (Sursa: Sinonime )
