Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

PROEMINÉNT, -Ă, proeminenți, -te, adj. Care iese mult în relief. ♦ (Despre oameni sau acțiunile, realizările lor) Care iese din comun prin valoare, calități; remarcabil. [Pr.: pro-e-] – Din fr. proéminent. (Sursa: DEX '98 )

PROEMINÉNT, -Ă adj. Ieșit în afară, în relief. ♦ (Despre oameni) Ieșit din comun (prin calitățile sale); excepțional. [Pron. pro-e-. / < fr. proéminent, cf. lat. proeminens]. (Sursa: DN )

PROEMINÉNT, -Ă adj. ieșit în afară, în relief. ◊ (despre oameni) ieșit din comun; remarcabil. (< fr. proéminent, lat. proeminens, germ. proeminent) (Sursa: MDN )

PROEMINÉNT adj. 1. v. ieșit. (Parte ~ a unui obiect.) 2. boltit, bombat, (rar) scos. (O frunte ~.) 3. accentuat, pronunțat, puternic. (Maxilare ~; bărbie ~.) (Sursa: Sinonime )

PROEMINÉNT adj. v. important, însemnat, marcant, remarcabil. (Sursa: Sinonime )

proeminént adj. → eminent (Sursa: Ortografic )

PROEMINÉNT ~tă (~ți,~te) 1) Care depășește limitele obișnuite evidențiindu-se. Nas ~. 2) (despre persoane) Care se distinge prin calități deosebite; ieșit din comun prin aptitudini. /<fr. proéminent (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
proeminent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular proeminent proeminentul proeminentă proeminenta
plural proeminenți proeminenții proeminente proeminentele
genitiv-dativ singular proeminent proeminentului proeminente proeminentei
plural proeminenți proeminenților proeminente proeminentelor
vocativ singular
plural