Dex prodiga, prodiga, definiţie prodiga, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

PRODIGÁ, prodíg, vb. I. Tranz. (Livr.) A cheltui fără măsură, a risipi; a acorda cu generozitate, a dărui din belșug. – Din fr. prodiguer. (Sursa: DEX '98 )

PRODIGÁ vb. I. tr. (Rar) A risipi. [P.i. -ghez și prodíg. / < fr. prodiguer]. (Sursa: DN )

PRODIGÁ vb. tr. a da cu generozitate; a risipi. (< fr. prodiquer) (Sursa: MDN )

PRODIGÁ vb. v. arunca, azvârli, cheltui, irosi, împrăștia, prăpădi, risipi, zvârli. (Sursa: Sinonime )

prodigá vb., ind. prez. 1 sg. prodíg, 3 sg. și pl. prodígă (Sursa: Ortografic )

PRODÍG, -Ă, prodigi, -ge, adj. (Livr.) Risipitor, cheltuitor. – Din fr. prodigue, lat. prodigus. (Sursa: DEX '98 )

PRODÍG, -Ă adj. (Liv.) Risipitor, cheltuitor. [< fr. prodigue, cf. lat. prodigus]. (Sursa: DN )

PRODÍG, -Ă adj. risipitor, cheltuitor. (< fr. prodigue, lat. prodigus) (Sursa: MDN )

PRODÍG adj., s. v. cheltuitor, risipitor. (Sursa: Sinonime )

prodíg adj. m., pl. prodígi; f. sg. prodígă, pl. prodíge (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

prodig adjectiv		masculin		feminin
prodig adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	prodig	prodigul	prodigă	prodiga
nominativ-acuzativ	plural	prodigi	prodigii	prodige	prodigele
genitiv-dativ	singular	prodig	prodigului	prodige	prodigei
genitiv-dativ	plural	prodigi	prodigilor	prodige	prodigelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

prodiga verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) prodiga	prodigare	prodigat	prodigând	singular	plural
		(a) prodiga	prodigare	prodigat	prodigând	prodigă	prodigați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	prodig	(să) prodig	prodigam	prodigai	prodigasem
	a II-a (tu)	prodigi	(să) prodigi	prodigai	prodigași	prodigaseși
	a III-a (el, ea)	prodigă	(să) prodige	prodiga	prodigă	prodigase
plural	I (noi)	prodigăm	(să) prodigăm	prodigam	prodigarăm	prodigaserăm, prodigasem*
	a II-a (voi)	prodigați	(să) prodigați	prodigați	prodigarăți	prodigaserăți, prodigaseți*
	a III-a (ei, ele)	prodigă	(să) prodige	prodigau	prodigară	prodigaseră

* Formă nerecomandată