PROBÉLĂ s.f. 1. (Ist.) Navă acționată cu vapori. 2. Navă de mare care poate naviga pe Dunăre. [Var. propelă s.f. / < engl. propeller]. (Sursa: DN )
PROBÉLĂ s. f. navă cu propulsie mecanică. (după engl. propeller) (Sursa: MDN )
probélă s. f., pl. probéle (Sursa: Ortografic )
| probelă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | probelă | probela |
| plural | probele | probelele |
| genitiv-dativ | singular | probele | probelei |
| plural | probele | probelelor |
| vocativ | singular | probelă, probelo |
| plural | probelelor |
