Dex.Ro Mobile
PRIZĂRÍT, -Ă, prizăriți, -te, adj. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) Care nu s-a dezvoltat bine, care a rămas mic, nedezvoltat, pipernicit; firav. – V. prizări. (Sursa: DEX '98 )

PRIZĂRÍT adj. 1. v. pipernicit. 2. v. slab. 3. v. debil. (Sursa: Sinonime )

PRIZĂRÍT adj. v. lovit, mărunt, neimportant, neînsemnat, rănit. (Sursa: Sinonime )

Prizărit ≠ zdravăn (Sursa: Antonime )

PRIZĂRÍ, pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti. (Sursa: DEX '98 )

A PRIZĂRÍ ~ésc tranz. rar A face să se prizărească. /<sl. prĕzrĕti (Sursa: NODEX )

A SE PRIZĂRÍ mă ~ésc intranz. A se opri din dezvoltare sau a-și micșora dimensiunile; a rămâne sau a deveni mic; a se pipernici; a se chirci. /<sl. prĕzrĕti (Sursa: NODEX )

PRIZĂRÍ vb. v. chirci, degenera, închirci, pipernici, răni, sfriji, zgârci. (Sursa: Sinonime )

prizărí, prizărésc, vb. IV 1. (refl.; pop. și fam.; despre animale și plante) a deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se chirci, a se pipernici. 2. (reg.; despre oameni) a duce o viață modestă, grea. 3. (reg.) a (se) răni în război. (Sursa: DAR )

prizărí (prizărésc, prizărít), vb. refl. – A se pipernici, a se sfriji, a se atrofia. – Var. prezări. Sl. prĕzrĕti „a disprețui” sau prizirati „a observa” (Tiktin). Probabil de aici prizărit, adj. (sfrijit), literal „vrednic de disprețuit din cauza micimii, abia vizibil”; vb., care se folosește mai puțin, pare să se fi format după adj. (Sursa: DER )

prizărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prizărésc, imperf. 3 sg. prizăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. prizăreáscă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
prizări   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) prizări prizărire prizărit prizărind singular plural
prizărește prizăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) prizăresc (să) prizăresc prizăream prizării prizărisem
a II-a (tu) prizărești (să) prizărești prizăreai prizăriși prizăriseși
a III-a (el, ea) prizărește (să) prizărească prizărea prizări prizărise
plural I (noi) prizărim (să) prizărim prizăream prizărirăm prizăriserăm, prizărisem*
a II-a (voi) prizăriți (să) prizăriți prizăreați prizărirăți prizăriserăți, prizăriseți*
a III-a (ei, ele) prizăresc (să) prizărească prizăreau prizări prizăriseră
* Formă nerecomandată

prizărit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prizărit prizăritul prizări prizărita
plural prizăriți prizăriții prizărite prizăritele
genitiv-dativ singular prizărit prizăritului prizărite prizăritei
plural prizăriți prizăriților prizărite prizăritelor
vocativ singular
plural