PRIMEJDUÍ,primejduiesc, vb. IV. Tranz. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva; a amenința, a periclita. ♦ Refl. A-și risca liniștea, securitatea, libertatea sau viața; a se expune. – Primejdie + suf. -ui. (Sursa: DEX '98 )
PRIMEJDUÍ vb. 1. (înv.) a (se) pericola. (Te rog să nu-l ~.)2. a amenința, a periclita. (Această situație îi ~ viața.)3. v. risca. 4. v. compromite. (Sursa: Sinonime )
primejduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. primejduiésc, imperf. 3 sg. primejduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. primejduiáscă (Sursa: Ortografic )
A PRIMEJDUÍ ~iésctranz. A supune unei primejdii; a pune în primejdie; a periclita. /primejdie + suf. ~ui (Sursa: NODEX )