Dex pricopsit, pricopsit, definiţie pricopsit, dex.ro Mobile

PRICOPSÍT, -Ă, pricopsiți, -te, adj. (Pop.) 1. Ajuns la o situație materială bună, îmbogățit (fără muncă); ajuns, căpătuit. ♦ (Substantivat) Epitet dat unei persoane nechibzuite, care nu e bună de nimic. 2. Instruit, învățat2. [Var.: procopsít, -ă adj.] – V. pricopsi. (Sursa: DEX '98 )

PRICOPSÍ, pricopsesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți. ♦ Tranz. A face pe cineva bogat, fericit. 2. A învăța, a se instrui. [Var.: procopsí vb. IV] – Din ngr. prokópso (viit. lui prokópto). (Sursa: DEX '98 )

pricopsi verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) pricopsi	pricopsire	pricopsit	pricopsind	singular	plural
		(a) pricopsi	pricopsire	pricopsit	pricopsind	pricopsește	pricopsiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	pricopsesc	(să) pricopsesc	pricopseam	pricopsii	pricopsisem
	a II-a (tu)	pricopsești	(să) pricopsești	pricopseai	pricopsiși	pricopsiseși
	a III-a (el, ea)	pricopsește	(să) pricopsească	pricopsea	pricopsi	pricopsise
plural	I (noi)	pricopsim	(să) pricopsim	pricopseam	pricopsirăm	pricopsiserăm, pricopsisem*
	a II-a (voi)	pricopsiți	(să) pricopsiți	pricopseați	pricopsirăți	pricopsiserăți, pricopsiseți*
	a III-a (ei, ele)	pricopsesc	(să) pricopsească	pricopseau	pricopsiră	pricopsiseră

* Formă nerecomandată

pricopsit adjectiv		masculin		feminin
pricopsit adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	pricopsit	pricopsitul	pricopsită	pricopsita
nominativ-acuzativ	plural	pricopsiți	pricopsiții	pricopsite	pricopsitele
genitiv-dativ	singular	pricopsit	pricopsitului	pricopsite	pricopsitei
genitiv-dativ	plural	pricopsiți	pricopsiților	pricopsite	pricopsitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—