A avea (sau a fi în) pricină (cu cineva) = a fi certat (cu cineva); a fi în proces, a se judeca (cu cineva)
A avea hachițe sau a-l apuca (pe cineva), a-i veni (cuiva) hachițele = a avea toane, capricii, istericale
A băga de viu în mormânt = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări
A căuta (cuiva) râcă = a căuta (cuiva) ceartă, pricină
A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț
A căuta(cuiva) în coarne sau a căuta (ori a se uita) în coarnele cuiva = a îndeplini toate gusturile, capriciile cuiva: a răsfăța
A duce (pe cineva) in mormânt sau a băga (pe cineva) în mormânt = a pricinui moartea cuiva; a necăji, a chinui foarte mult (pe cineva)
A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a pricinui (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire, a distruge
A face (cuiva) un hatâr = a acorda (cuiva) o favoare; a satisface (cuiva) o dorință sau un capriciu
A face (sau a fi în) divergență = (despre o parte a unui complet de judecată) a-și exprima sau a avea păreri deosebite de ale majorității asupra unei pricini judecate
A face să curgă sânge = a fi pricina unui război, a unei încăierări sângeroase
A găsi (cuiva) pricina = a găsi un pretext pentru a certa pe cineva
A i-o face (bună sau lată sau cu vârf) sau a-i face (cuiva) una (și bună) = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns
A lăsa (pe cineva) în dodiile lui = a lăsa (pe cineva) să-și facă nestingherit toanele, capriciile
A nu (mai) avea loc de cineva = a) a fi incomodat de cineva; b) a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri
A omorî pe cineva cu zile = a pricinui (prin comportarea sa) moartea cuiva înainte de vreme; a-i învenina cuiva viața, a-i produce supărări în mod continuu
A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute
A pune pricină = a invoca motive, pretexte pentru justificarea unei acțiuni
A se pune de pricină = a) a se împotrivi, a se opune; b) a căuta ceartă, a face gură; a se lua la harță, la bătaie
A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața
A-i scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sâcâi, a agasa (pe cineva)
A-i scoate (cuiva) sticleții din cap = a face pe cineva să renunțe la ideile extravagante, a-l lecui de toane, de capricii
A-și face mendrele (cu cineva) = a) a-și face toate gusturile, a-și satisface capriciile; a-și face de cap; b) a-și bate joc de cineva; a necinsti, a batjocori o femeie
A-și face ponos cu cineva = a ajunge la neplăceri cu cineva, a-și pricinui supărare, necaz
A-și vinde (și) pielea sau cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din pricina unei nevoi mari, tot ce posedă
PRÍCI1,priciuri, s. n. Pat rudimentar; spec. pat (de scânduri) pentru un număr mare de persoane, folosit în dormitoarele comune. – Din germ. Pritsche. (Sursa: DEX '98 )
PRICÍ2,pricesc, vb. IV. Refl. recipr. (Înv. și reg.) A se certa. – Din price. (Sursa: DEX '98 )
PRICI adv. v. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai. (Sursa: Sinonime )
PRICI s. v. prispă. (Sursa: Sinonime )
PRICÍ vb. v. certa, învrăjbi, judeca, obiecta, răspunde, replica, reproșa, riposta, spune, supăra, zice. (Sursa: Sinonime )
prici3,príciuri, s.n. (reg.) 1. scobitură în zidul pivniței în care se păstrează lucruri; prichici. 2. prispă (la casele țărănești). 3. leaț bătut în exteriorul casei, pe care se fixează tencuiala. (Sursa: DAR )
pricí2, pricésc, vb. IV (reg.) a povesti, a relata. (Sursa: DAR )
prici s. n., pl. príciuri (Sursa: Ortografic )
pricí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pricésc, imperf. 3 sg. priceá; conj. prez. 3 sg. și pl. priceáscă (Sursa: Ortografic )
PRÍCE s. f. 1. (Înv.) Neînțelegere, ceartă. ◊ Loc. adj. De price = care se împotrivește; opozant, potrivnic. ◊ Loc. vb. A se pune de price = a se împotrivi cuiva, a contrazice pe cineva. 2. (Pop.; în construcție cu verbul „a face”) Supărare, necaz (pricinuit cuiva). ♦ Acuzare, învinovățire. – Din sl. pritŭča. (Sursa: DEX '98 )
PRICI ~urin. Pat de scânduri pentru mai multe persoane, folosit în unele dormitoare comune. /<germ. Pritsche (Sursa: NODEX )
PRIC, -Ă,prici, -ce, adj. (Reg.; despre vite) Cu pete albe și negre, bălțat. (Sursa: DLRM )
PRIC adj. v. bălțat, pătat, pestriț, tărcat. (Sursa: Sinonime )
príce s. f. – 1. Cauză, ocazie, pretext. – 2. Litigiu, proces. – 3. Ceartă, gîlceavă. – 4. Opoziție, contradicție. Sl. pritĭča „cauză” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 290), cf. slov. pritčati se „a se certa”, cr. priča „obstacol”. Rezultatul rom. arată o reducere normală, cf. *potci › poci, și pritce, s. f. (parabolă), înv., din același cuvînt sl. Tiktin combate această der., din considerente care par insuficiente. – Der. prici, vb. refl. (a se certa, a se bate); pricelnic, adj. (înv., certăreț); pricitor, adj. (arțăgos, scandalagiu); pricină, s. f. (cauză, motiv; pretext, ocazie; ceartă, gîlceavă, litigiu), din sl. (bg., sb., slov., rus.) pričina; pricinui (var. pricini), vb. (a cauza, a da prilejul; a pretexta, a se disculpa; refl., a se certa); pricinaș, s. m. (certăreț; parte dintr-un litigiu; acuzat); pricinuitor, adj. (care pricinuiește); pricinuitoare, s. f. (înv., acuzativ); împricina, vb. (a inculpa); împricinat, s. m. (acuzat). (Sursa: DER )
