PREȚUITÓR,prețuitori, s. m. Expert care evaluează un bun, indicând valoarea, prețul lui aproximativ; persoană care poate aprecia valoarea sau importanța unui lucru; prețăluitor. [Pr.: -țu-i-] – Prețui + suf. -tor. (Sursa: DEX '98 )
PREȚUITÓR s. (înv. și pop.) prețăluitor. (~ de bijuterii.) (Sursa: Sinonime )
prețuitór s. m. (sil. -țu-i-), pl. prețuitóri (Sursa: Ortografic )
PREȚUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre)m. și f. 1) Expert care prețuiește un bun. 2) Persoană care poate aprecia valoarea sau importanța unui lucru. [Sil. -țu-i-] /a prețui + suf. ~tor (Sursa: NODEX )
prețuitoáre s. f. (sil. -țu-i-), g.-d. art. prețuitoárei; pl. prețuitoáre (Sursa: Ortografic )
