A acoperi terenul = a fi prezent în mod permanent în orice parte a terenului de joc
A avea pe cineva în coaste = a se simți stingherit în acțiuni de prezența permanentă (și indiscretă) a cuiva
A cere (sau a prezenta, a exprima) scuze = a-și exprima părerea de rău pentru o greșeală făcută; a cere iertare
A fi (sau a sta) ca pe un spin în ochii (sau în inima, în coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezență neplăcută pentru cineva; a incomoda pe cineva
A ieși din comun = a se prezenta ca ceva aparte, neobișnuit, deosebit de ceilalți
A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-o lumină oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concepții
A reduce la scară = a reprezenta un obiect reducându-i dimensiunile, dar păstrând un raport constant al acestor dimensiuni față de realitate
A se băga în cineva (sau în sufletul cuiva, în ochii cuiva) = a se apropia prea tare de cineva; a plictisi pe cineva cu prezența, cu insistențele
A se ține (sau a se lua etc.) țeleleț de (sau după) cineva = a nu-i da pace cuiva, a plictisi pe cineva prin prezența sa
A se ține lipcă de cineva = a însoți pe cineva peste tot (stingherindu-l cu prezența sa)
A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe
A-și declina numele, calitatea etc. = a-și spune numele, calitatea etc.; a se prezenta
La ora actuală = în momentul de față, în prezent
Pe curând = în scurtă vreme, la scurt interval de timp (în raport cu prezentul)
Sub ochii (cuiva) = în prezența (cuiva), fiind de față (cineva)
Sub ochii noștri = a) sub privirea noastră; b) acum, în prezent
Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul
a face act de prezență = a apărea undeva, obligat sau din politețe
a pune în scenă = a organiza felul în care se va reprezenta o piesă de teatru
În contumacie = în lipsă, fără a fi fost prezent la proces
În momentul de față = actualmente, în prezent
În prezent = azi, acum
În prezența (cuiva) = fiind de față (cineva); în fața, înaintea (cuiva)
PREZÉNT2, -Ă,prezenți, -te, adj., s. n. I. Adj. 1. Care se află în același loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul: de față. ♦ (Cu valoare de interjecție) Formulă prin care cei de față răspund la apelul nominal. ♦ Existent. 2. Care se petrece în timpul vieții vorbitorului sau în epoca la care el se referă; actual, contemporan; care se petrece chiar acum, în momentul de față. ♦ De care ești conștient, la care te gândești sau care te preocupă la un moment dat. II. S. n. 1. Perioadă de timp variabilă, concepută ca o unitate distinctă între trecut și viitor; epoca, timpul actual, contemporan; contemporaneitate; p. ext. situație actuală. ◊ Loc. adv. În prezent = azi, acum. 2. (Gram.) Timp al verbului care arată că o acțiune se petrece în momentul vorbirii sau că este de durată. ◊ Prezent istoric = prezent cu valoare de perfect, care se întrebuințează de obicei în narațiune pentru a da stilului o mai mare forță de evocare. – Din lat. praesens, -ntis, fr. présent. (Sursa: DEX '98 )
PREZÉNT1,prezente, s. n. (Înv.) Dar, cadou. – Din fr. présent. (Sursa: DEX '98 )
PREZÉNT, -Ăadj. Care este în locul unde se află vorbitorul, care este de față. ♦ Care există în timpul de față; contemporan. // s.n.1. Timpul prezent, actual; situația actuală. 2. Timp care arată că acțiunea unui verb se desfășoară în momentul de față. ♦ Prezent istoric = prezent cu valoare de perfect, folosit uneori în narațiuni. [< fr. présent, it. presente, lat. praesens]. (Sursa: DN )
PREZÉNT, -Ă I. adj. care se petrece, există etc. în timpul vieții vorbitorului, în momentul de față; actual, contemporan. ◊ (interj.) formulă de răspuns la un apel nominal. II. s. n. 1. timpul prezent, actual; situația actuală. 2. timp verbal care exprimă o acțiune ce se desfășoară în momentul vorbirii. ♦ ~ istoric = prezent cu valoare de perfect, în narațiuni. (< fr. présent, lat. praesens) (Sursa: MDN )
PREZÉNT s. v. atenție, cadou, dar, surpriză. (Sursa: Sinonime )
PREZÉNT adj., s. 1. adj. v. actual. 2. s. v. actualitate. (Sursa: Sinonime )
Prezent ≠ absent, viitor, trecut (Sursa: Antonime )
prezént (prezéntă), adj. – 1. De față, existent. – 2. (S. n.) Timp actual. – 3. (S. n. rar) Cadou, dar. Fr. présent. – Der. prezenta, vb., din fr. présenter; prezență, s. f., din fr. présence; prezentabil, adj., din fr. présentable. (Sursa: DER )
prezént adj. m., pl. prezénți; f. sg. prezéntă, pl. prezénte (Sursa: Ortografic )
prezént (timp) s. n. (Sursa: Ortografic )
prezént (cadou) s. n., pl. prezénturi (Sursa: Ortografic )
PREZÉNT1 ~tă (~ți, ~te) 1) Care este de față; aflat acolo unde se vorbește sau se face ceva. ◊ ~! formulă de răspuns a celui care este) aici! de față! 2) (despre acțiuni, procese) Care are loc în timpul de față; actual. /<lat. praesens, ~ntis, fr. présent (Sursa: NODEX )
PREZÉNT2n. 1) Perioadă actuală. ◊ În ~ în momentul de față; acum. 2) gram. Timp al verbului care indică că acțiunea are loc în momentul vorbirii. /<lat. praesens, ~ntis, fr. présent (Sursa: NODEX )
