PREVALÉNT, -Ă, prevalenți, -te, adj. (Livr.) De importanță majoră. ♦ Predominant. – Din lat. praevalens, -tis, engl. prevalent. (Sursa: DEX '98 )
PREVALÉNT, -Ă adj. Care prevalează; de importanță majoră; predominant. [Cf. it. prevalent]. (Sursa: DN )
PREVALÉNT, -Ă adj. care prevalează; de importanță majoră. ◊ predominant. (< engl. prevalent, lat. praevalens) (Sursa: MDN )
PREVALÉNT adj. v. predominant. (Sursa: Sinonime )
prevalént adj. m., pl. prevalénți; f. sg. prevaléntă, pl. prevalénte (Sursa: Ortografic )
PREVALÉNT ~tă (~ți, ~te) Care are o importanță majoră; de importanță majoră. /<lat. praevalens, ~tis, engl. praevalent (Sursa: NODEX )
| prevalent adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | prevalent | prevalentul | prevalentă | prevalenta |
| plural | prevalenți | prevalenții | prevalente | prevalentele |
| genitiv-dativ | singular | prevalent | prevalentului | prevalente | prevalentei |
| plural | prevalenți | prevalenților | prevalente | prevalentelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
