Dex.Ro Mobile
PRETENDÉNT, -Ă, pretendenți, -te, subst. 1. S. m. și f. Persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva. 2. S. m. Bărbat care cere sau are intenția să ceară în căsătorie o femeie. – Din fr. prétendant. (Sursa: DEX '98 )

PRETENDÉNT, -Ă s.m. și f. Cel care pretinde, care aspiră la ceva. // s.m. Cel care aspiră la mâna unei femei. [Var. pretendant, -ă s.m.f. / cf. fr. prétendant, it. pretendente]. (Sursa: DN )

PRETENDÉNT, -Ă I. s. m. f. cel care pretinde, care aspiră la ceva. II. s. m. bărbat care aspiră la mâna unei femei. (< fr. prétendant) (Sursa: MDN )

PRETENDÉNT s. 1. (înv.) pețitor, pretendator. (~ la domnie, la o demnitate etc.) 2. v. candidat. (Sursa: Sinonime )

pretendént s. m., pl. pretendénți (Sursa: Ortografic )

PRETENDÉNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care aspiră la ceva sau pretinde ceva. ~ la tron. /<fr. pretendant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
pretendent   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pretendent pretendentul pretendentă pretendenta
plural pretendenți pretendenții pretendente pretendentele
genitiv-dativ singular pretendent pretendentului pretendente pretendentei
plural pretendenți pretendenților pretendente pretendentelor
vocativ singular
plural