Dex.Ro Mobile
PRESTÁ, prestez, vb. I. Tranz. A îndeplini o muncă, a desfășura o activitate. ◊ Expr. A presta (un) jurământ = a depune un jurământ (în condițiile prevăzute de lege). – Din lat. praestare. (Sursa: DEX '98 )

PRESTÁ vb. I. tr. A depune, a desfășura o activitate. [< lat. praestare, cf. it. prestare]. (Sursa: DN )

PRESTÁ vb. tr. a depune, a desfășura o activitate. (< lat. praestare) (Sursa: MDN )

PRESTÁ vb. 1. v. desfășura. 2. v. efectua. 3. v. depune. (Sursa: Sinonime )

prestá (prestéz, prestát), – A îndeplini o muncă, a desfășura o activitate. Lat. praestare (sec. XIX). Numai în formula a presta jurămînt „a jura”, din fr. prêter serment. – Der. prestanță, s. f., din fr. prestance; prestați(un)e, s. f., din fr. prestation. (Sursa: DER )

prestá vb., ind. prez. 1 sg. prestéz, 3 sg. și pl. presteáză (Sursa: Ortografic )

A PRESTÁ ~éz tranz. (munci, activități) A efectua în virtutea unei obligații sau în calitate de datorie. /<lat. praestare (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
presta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) presta prestare prestat prestând singular plural
prestea prestați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) prestez (să) prestez prestam prestai prestasem
a II-a (tu) prestezi (să) prestezi prestai prestași prestaseși
a III-a (el, ea) prestea (să) presteze presta prestă prestase
plural I (noi) prestăm (să) prestăm prestam prestarăm prestaserăm, prestasem*
a II-a (voi) prestați (să) prestați prestați prestarăți prestaserăți, prestaseți*
a III-a (ei, ele) prestea (să) presteze prestau presta prestaseră
* Formă nerecomandată