PRESIMȚÍRE, presimțiri, s. f. Faptul de a presimți; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva față de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimțământ. – V. presimți. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PRESIMȚÍRE s.f. Acțiunea de a presimți și rezultatul ei; presentiment, prevestire. [< presimți]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PRESIMȚÍRE s. presentiment, (înv. și reg.) presimț, (înv.) presimțământ, preștiință, prevedere. (O neagră ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

presimțíre s. f. simțire (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PRESIMȚÍ, presímt, vb. IV. Tranz. A simți dinainte, vag și instinctiv, ceea ce urmează să se întâmple. – Pre1- + simți (după fr. pressentir). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A PRESIMȚÍ presímt tranz. A simți din timp (cu ajutorul intuiției); a întrevedea foarte vag. /pre- + a simți (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PRESIMȚÍRE ~i f. 1) v. A PRESIMȚI. 2) Sentiment subiectiv și instinctiv de intuire a celor ce urmează să se întâmple; presentiment. /v. a presimți (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PRESIMȚÍ vb. IV. tr. A prevedea, a simți (vag, instinctiv) ceva care va veni, care se va întâmpla. [P.i. presímt și (pop.) presímț, conj. -tă. / după fr. pressentir]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PRESIMȚÍ vb. tr. a simți dinainte, vag și instinctiv. (după fr. pressentir) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

PRESIMȚÍ vb. a anticipa, a intui, a simți, (fig.) a mirosi. (A ~ ceea ce avea să se întâmple.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

presimțí vb. simți (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard