(A fi) mai presus de orice critică = (a fi) la un nivel extrem de ridicat
A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul
A avea presă bună (sau proastă) = a se bucura de o apreciere bună (sau rea), a avea o reputație bună (sau proastă)
A duce (pe cineva) cu preșul = a păcăli, a înșela, a purta (pe cineva) cu vorba
A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase)
A face figură bună (sau rea) = a face o impresie bună (sau rea) celor din jur
A lăsa (pe cineva) rece = a nu impresiona, a-l face să rămână indiferent
A pluti în aer = a) (despre un fenomen sau un eveniment) a fi gata să se dezlănțuie, a presimți apariția; b) (despre o afirmație, o situație etc.) a nu se sprijini pe realitate
A purja balastul = a goli balastul de apă prin introducerea aerului sub presiune, la submarine
A rupe inima târgului = a) a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; b) a impresiona cu ceva foarte tare
A rămâne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a rămâne rece, neînțelegător
A se face că plouă = a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut
A se pleca spre apus = (despre persoane și despre forța, gloria, prestigiul lor) a fi în declin
A(-i) țiui cuiva în urechi (sau în creieri) sau a-i țiui cuiva urechile (sau urechea etc.) = a avea impresia de vâjâială (în urechi sau la cap)
A(-și) lua o poză = a adopta o atitudine afectată pentru a produce impresie
A-i fi (cuiva) inima grea = a fi îngrijorat, îndurerat; a avea presimțiri rele
A-i lua (cuiva) ochii (sau văzul, vederile) = a fermeca (pe cineva), a orbi prin strălucire, a impresiona foarte puternic, a zăpăci, a ului pe cineva
A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe față (sau în obraz) = a se putea vedea pe fața cuiva starea lui sufletească, a se deduce ceva din expresia cuiva
A-și frânge mâinile = a-și împreuna mâinile și a-și îndoi cu putere degetele (ca expresie a durerii, a deznădejdii, etc.)
Cele șapte minuni ale lumii = nume sub care sunt cunoscute șapte monumente din antichitate, impresionante prin dimensiuni și realizare tehnică
Cu vază = cu trecere, cu prestigiu, important
Mai pe sus decât = mai presus decât, mai mult decât...
Nu e de mutra lui = e mai presus de ceea ce i se cuvine
Nu-ți spune nimic lucrul acesta? A-i spune cuiva inima = a avea o intuiție, a intui, a presimți
Peste putință = imposibil (de realizat); mai presus de puterile cuiva
Slab de inimă = milos, impresionabil, influențabil
Să zicem = a) să presupunem, să admitem
Vorba ceea, expresie stereotipă folosită în povestire pentru a introduce o zicală, un proverb, cuvintele spuse de cineva etc. Vorba cântecului = așa cum se știe din bătrâni
a da prăpald (pe cineva) = a produce cuiva o impresie copleșitoare; a da gata, a face praf (pe cineva)
a face senzație = a produce o impresie foarte puternică, a face vâlvă
a fierbe în aburi = într-o oală specială cu grătar sau sub presiune, fără ca alimentul să fie imersat în lichid
a impresiona puternic; a da (sau a lăsa, a face) ă că = a părea că
mânca credința (sau omenia, lefteria) = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul
PREȘ,preșuri, s. n. Covor lung și îngust care se așterne pe jos în încăperile sau pe scările unei clădiri. ◊ Expr. (Fam.) A duce (pe cineva) cu preșul = a păcăli, a înșela, a purta (pe cineva) cu vorba. ♦ Covoraș pentru șters talpa încălțămintei la intrarea într-o casă. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
PREȘ ~urin. 1) Covor lung și îngust care se așterne în camere, pe culoare sau pe scările unei clădiri. 2) Covor mic, așezat la intrarea unei case, de care se șterge încălțămintea. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )
PREȘ s. 1. (prin Transilv. și Ban.) tepih. 2. traversă. 3. ștergătoare. (Sursa: Sinonime )
preș (préșuri), s. n. – Covor lung și îngust. Origine incertă. Probabil în loc de *prej, dintr-un cuvînt sl. neidentificat, dar cf. sb. prežina „șorț”, și opreg (Cihac, II, 285; Byhan 327; Tiktin). Cf. pregetoare (var. prigitoare, prijitoare, prejitoare), s. f. (fustă), în Trans., Bucov., care pare a fi același cuvînt. (Sursa: DER )
