PREPONDERÉNȚĂ, preponderențe, s. f. Însușirea de a fi preponderent; superioritate în număr, în greutate, în importanță; precumpănire, predominare. [Var.: preponderánță s. f.] – Din fr. prépondérance, it. preponderanza. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PREPONDERÉNȚĂ s.f. Însușire a ceea ce este preponderent; superioritate, precumpănire ca număr, ca importanță etc. [Var. preponderanță s.f. / cf. fr. prépondérance, it. preponderanza]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PREPONDERÉNȚĂ s. f. superioritate ca greutate, influență, importanță etc.; predominanță. (< fr. prépondérance) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

PREPONDERÉNȚĂ s. 1. v. predominanță. 2. v. prioritate. 3. supremație. (Deține ~ într-un domeniu.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

preponderénță s. f., g.-d. art. preponderénței; pl. preponderénțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PREPONDERÉNȚĂ ~e f. Caracter preponderent; precumpănire; superioritate. [G.-D. preponderenței] /<fr. prépondérance, it. preponderanza (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard