PRELUÁRE s. f. Acțiunea de a prelua și rezultatul ei. [Pr.: -lu-a-] – V. prelua. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PRELUÁRE s.f. Acțiunea de a prelua și rezultatul ei. [< prelua]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PRELUÁRE s. v. recepționare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

preluáre s. f., pl. preluări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PRELUÁ, preiáu, vb. I. Tranz. A lua în primire; a lua asupra sa, pe seama sa. [Pr.: -lu-a] – Pre2 + lua. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A PRELUÁ preiáu tranz. (răspunderi, funcții, sarcini etc.) A lua în grijă; a lua asupra sa; a-și asuma. /pre- + a lua (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PRELUÁ vb. I. tr. A lua (în primire) de la cineva. ♦ A lua asupră-și. [Pron. -lu-a, p.i. 1,6 preiáu, 2 -iei, 3 -ia, 4 -luăm, 5 -luați, conj. -ia. / după fr. prélever, germ. übernehmen]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PRELUÁ vb. tr. a lua (în primire) de la cineva; a lua asupra sa. (< pre- + lua) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

PRELUÁ vb. v. recepționa. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

preluá, preiáu, vb. I (înv.) a dobândi, a obține, a câștiga. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

preluá vb. → lua (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard