Dex prelevare, prelevare, definiţie prelevare, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

PRELEVÁRE, prelevări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a preleva și rezultatul ei. – V. preleva. (Sursa: DEX '98 )

PRELEVÁRE s.f. Acțiunea de a preleva și rezultatul ei; prelevație. [< preleva]. (Sursa: DN )

preleváre s. f., g.-d. art. prelevării; pl. prelevări (Sursa: Ortografic )

PRELEVÁ, prelév, vb. I. Tranz. (Livr.) A detașa, a extrage, a lua (cu anticipație) o parte dintr-un tot, dintr-un ansamblu. [Prez. ind. și: prelevez] – Din fr. prélever. (Sursa: DEX '98 )

A PRELEVÁ prelév tranz. (o anumită parte) A lua (cu anticipație) dintr-un ansamblu, dintr-o cantitate totală. ~ o sumă. /<fr. prélever (Sursa: NODEX )

PRELEVÁ vb. I. tr. A lua, a ridica o cantitate relativ mică din cantitatea totală a unui material disponibil. [< fr. prélever]. (Sursa: DN )

PRELEVÁ vb. tr. a extrage, a detașa dintr-o cantitate totală, dintr-un ansamblu. ◊ a recolta un eșantion de țesut, lichid organic etc. spre a fi studiat. (< fr. prélever) (Sursa: MDN )

prelevá vb., ind. prez. 1 sg. prelév, 3 sg. și pl. prelévă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

preleva (1 -lev) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) preleva	prelevare	prelevat	prelevând	singular	plural
		(a) preleva	prelevare	prelevat	prelevând	prelevă	prelevați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	prelev	(să) prelev	prelevam	prelevai	prelevasem
	a II-a (tu)	prelevi	(să) prelevi	prelevai	prelevași	prelevaseși
	a III-a (el, ea)	prelevă	(să) preleve	preleva	prelevă	prelevase
plural	I (noi)	prelevăm	(să) prelevăm	prelevam	prelevarăm	prelevaserăm, prelevasem*
	a II-a (voi)	prelevați	(să) prelevați	prelevați	prelevarăți	prelevaserăți, prelevaseți*
	a III-a (ei, ele)	prelevă	(să) preleve	prelevau	prelevară	prelevaseră

* Formă nerecomandată

preleva (1 -levez) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) preleva	prelevare	prelevat	prelevând	singular	plural
		(a) preleva	prelevare	prelevat	prelevând	prelevează	prelevați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	prelevez	(să) prelevez	prelevam	prelevai	prelevasem
	a II-a (tu)	prelevezi	(să) prelevezi	prelevai	prelevași	prelevaseși
	a III-a (el, ea)	prelevează	(să) preleveze	preleva	prelevă	prelevase
plural	I (noi)	prelevăm	(să) prelevăm	prelevam	prelevarăm	prelevaserăm, prelevasem*
	a II-a (voi)	prelevați	(să) prelevați	prelevați	prelevarăți	prelevaserăți, prelevaseți*
	a III-a (ei, ele)	prelevează	(să) preleveze	prelevau	prelevară	prelevaseră

* Formă nerecomandată

prelevare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	prelevare	prelevarea
nominativ-acuzativ	plural	prelevări	prelevările
genitiv-dativ	singular	prelevări	prelevării
genitiv-dativ	plural	prelevări	prelevărilor
vocativ	singular	prelevare, prelevareo
vocativ	plural	prelevărilor