PREFĂCĂTORÍE,prefăcătorii, s. f. Mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură. – Prefăcător + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
PREFĂCĂTORÍE s. 1. v. ipocrizie. 2. v. simulare. (Sursa: Sinonime )
prefăcătoríe s. f., art. prefăcătoría, g.-d. art. prefăcătoríei; pl. prefăcătoríi, art. prefăcătoríile (Sursa: Ortografic )
PREFĂCĂTORÍE ~if. 1) Lipsă de sinceritate; fățărnicie; ipocrizie; duplicitate. 2) Stare a celui care se preface. 3) Comportare de om prefăcut. /prefăcător + suf. ~ie (Sursa: NODEX )