predător
Caută
predătór,
predătóri,
s.m. (înv.)
1.
persoană care predă, înmânează, încredințează, transmite cuiva obiecte, bunuri materiale.
2.
trădător.
3.
persoană care lucrează în industria exploatării țițeiului, cu o anumită sarcină. (
Sursa: DAR
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
predător
substantiv masculin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
predăt
o
r
predăt
o
rul
plural
predăt
o
ri
predăt
o
rii
genitiv-dativ
singular
predăt
o
r
predăt
o
rului
plural
predăt
o
ri
predăt
o
rilor
vocativ
singular
—
plural
—
