Dex.Ro Mobile
PRECONIZÁRE, preconizări, s. f. Acțiunea de a preconiza și rezultatul ei. – V. preconiza. (Sursa: DEX '98 )

PRECONIZÁRE s.f. Acțiunea de a preconiza. [< preconiza]. (Sursa: DN )

PRECONIZÁRE s. 1. concepere, plănuire, proiectare. (~ unor reforme.) 2. inițiere. (~ unei noi metode.) 3. propunere, recomandare. (~ următorului plan de acțiune.) (Sursa: Sinonime )

preconizáre s. f., g.-d. art. preconizării; pl. preconizări (Sursa: Ortografic )

PRECONIZÁ, preconizez, vb. I. Tranz. A proiecta, a prevedea, a emite o idee, o ipoteză; p. ext. a propune, a indica, a recomanda ceva. – Din fr. préconiser. (Sursa: DEX '98 )

A PRECONIZÁ ~éz tranz. 1) (idei, teze, doctrine etc.) A aduce la cunoștință publică; a pune în circulație; a emite; a înainta. 2) fig. A recomanda în mod insistent. /<fr. préconiser (Sursa: NODEX )

PRECONIZÁ vb. I. tr. A proiecta, a prevedea (ceva); (p. ext.) a propune, a indica, a recomanda insistent. [< fr. préconiser, cf. lat. praeco – anunțător public]. (Sursa: DN )

PRECONIZÁ vb. tr. a proiecta, a prevedea; a propune, a indica, a recomanda. (< fr. préconiser) (Sursa: MDN )

PRECONIZÁ vb. 1. a concepe, a plănui, a prevedea, a proiecta. (Noi măsuri ~ de guvern.) 2. a iniția. (A ~ o nouă metodă.) 3. a propune, a recomanda. (A ~ următoarele ...) (Sursa: Sinonime )

preconizá vb., ind. prez. 1 sg. preconizéz, 3 sg. și pl. preconizeáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
preconiza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) preconiza preconizare preconizat preconizând singular plural
preconizea preconizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) preconizez (să) preconizez preconizam preconizai preconizasem
a II-a (tu) preconizezi (să) preconizezi preconizai preconizași preconizaseși
a III-a (el, ea) preconizea (să) preconizeze preconiza preconiză preconizase
plural I (noi) preconizăm (să) preconizăm preconizam preconizarăm preconizaserăm, preconizasem*
a II-a (voi) preconizați (să) preconizați preconizați preconizarăți preconizaserăți, preconizaseți*
a III-a (ei, ele) preconizea (să) preconizeze preconizau preconiza preconizaseră
* Formă nerecomandată

preconizare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular preconizare preconizarea
plural preconizări preconizările
genitiv-dativ singular preconizări preconizării
plural preconizări preconizărilor
vocativ singular preconizare, preconizareo
plural preconizărilor