Dex.Ro Mobile
Vezi 3 expresii

PRECÍZIE, precizii, s. f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ◊ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; în forma preciziune) Lămurire, informație precisă; precizare. Așteptăm noi preciziuni. [Var.: preciziúne s. f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis. (Sursa: DEX '98 )

PRECÍZIE s.f. 1. Exactitate riguroasă. 2. (La pl. în forma de preciziune) Lămurire, informație precisă. [Gen. -iei, var. preciziune s.f. / cf. fr. précision, it. precisione, lat. praecisio]. (Sursa: DN )

PRECÍZIE s. f. 1. faptul de a fi precis; exactitate riguroasă. 2. (pl.; în forma preciziune) lămurire, informare precisă. (< fr. précision, lat. praecisio) (Sursa: MDN )

PRECÍZIE s. 1. v. exactitate. 2. siguranță. (Dove-dește o mare ~ în probele de tir.) 3. v. rigoare. 4. exactitate, (livr.) acuratețe. (~ în executarea unui lucru.) (Sursa: Sinonime )

Precizie ≠ confuzie, imprecizie (Sursa: Antonime )

precízie (exactitate) s. f. (sil. -zi-e), art. precízia (sil. -zi-a), g.-d. art. precíziei; pl. precízii (Sursa: Ortografic )

PRECÍZIE ~i f. Caracter precis. ◊ De (mare) ~ care lucrează cu (mare) exactitate. [G.-D. preciziei; Sil. -zi-e] /<fr. précision, lat. praecisio, ~onis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
precizie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular precizie precizia
plural precizii preciziile
genitiv-dativ singular precizii preciziei
plural precizii preciziilor
vocativ singular precizie, precizio
plural preciziilor