PRECAÚȚIE, precauții, s. f. Atitudinea, comportarea omului precaut; băgare de seamă, prevedere, circumspecție, prudență. [Pr.: -ca-u-. – Var.: precauțiúne s f.] – Din fr. précaution, lat. praecautio, -onis. (Sursa: DEX '98 )
PRECAÚȚIE s.f. Prevedere, băgare de seamă, circumspecție, prudență. [Var. precauțiune s.f. / < lat. precautio, cf. fr. précaution]. (Sursa: DN )
PRECAÚȚIE s. f. atitudinea celui precaut; prevedere, băgare de seamă, prudență, circumspecție. (< fr. précaution, lat. praecautio) (Sursa: MDN )
PRECAÚȚIE s. v. prudență. (Sursa: Sinonime )
precaúție s. f. (sil. -ți-e), art. precaúția (sil. -ți-a), g.-d. art. precaúției; pl. precaúții, art. precaúțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )
PRECAÚȚIE ~i f. Caracter precaut; prudență; circumspecție. [G.-D. precauției; Sil. -ți-e] /<fr. précaution, lat. precautio, ~onis (Sursa: NODEX )
| precauție substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | precauție | precauția |
| plural | precauții | precauțiile |
| genitiv-dativ | singular | precauții | precauției |
| plural | precauții | precauțiilor |
| vocativ | singular | precauție, precauțio |
| plural | precauțiilor |
