PRAXIOLOGÍE s. f. Ramură a științei care studiază structura generală a acțiunilor umane și a condițiilor eficacității acestora. [Pr.: -xi-o-. – Var.: praxeologíe s. f.] – Din praxis. (Sursa: DEX '98 )
PRÁXIOLOGIEf. Ramură a științei care se ocupă cu studiul structurii generale a acțiunilor umane și a condițiilor eficacității acestora. [Sil. -xi-o-] /Din praxis (Sursa: NODEX )
PRAXIOLOGÍEs.f. Disciplină care studiază structura generală a acțiunilor umane și condițiile eficacității acestora. [Pron. -xi-o-, gen. -iei. / < fr. praxiologie, cf. gr. praxis – acțiune, logos – știință]. (Sursa: DN )
PRAXIOLOGÍEs. f. ramură a științei care studiază structura activităților umane și a condițiilor eficacității acestora. (< fr. praxiologie) (Sursa: MDN )
praxiologíe s. f. (sil. -xi-o-), art. praxiología, g.-d. praxiologíi, art. praxiologíei (Sursa: Ortografic )