PRÁFTURĂ, prafturi, s. f. (1.) Praftoriță. ◊ Expr. A face (pe cineva) praftură sau a-i face (cuiva) o praftură = a face (pe cineva) de râs; a certa, a ocărî. [Var.: pleáftură s. f.] – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PRÁFTURĂ ~i f. Pămătuf (din fire de păr, fâșii de tei, din paie etc.) folosit la stropirea fierului înfierbântat, a cărbunilor încinși sau la scoaterea spuzei din cuptor. /praftură + suf. ~iță (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PRÁFTURĂ s. v. praftoriță. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

práftură s. f., g.-d. art. práfturii; pl. práfturi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard