PRĂȘÍT1, (rar) prășituri, s. n. Faptul de a prăși; prașilă, prășitură, prașă, prășire. – V. prăși. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PRĂȘÍT2, -Ă, prășiți, -te, adj. (Despre terenuri cultivate sau plante de cultură) Care este săpat și curățat de buruieni, afânat etc. – V. prăși. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PRĂȘÍT s. (AGRIC.) prașilă, prășire, sapă, săpare, săpat, (pop.) prașă, prășitură, (reg.) copoit, prășeală, săpătură, târșenit, târșit. (~ul porumbului.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

PRĂȘÍT adj. (AGRIC.) (reg.) săpat. (Porumb ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

prășít s. n., pl. prășíturi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PRĂȘÍ, prășesc, vb. IV. Tranz. A lucra cu sapa sau cu prășitoarea spațiul de sol dintre rândurile distanțate ale unor plante de cultură, pentru a distruge buruienile, a afâna pământul etc. – Din bg. praša, scr. prašiti. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A PRĂȘÍ ~ésc tranz. (terenuri cultivate cu plante agricole) A supune unei operații de afânare și de înlăturare a buruienilor (cu sapa sau su prășitorul). /<bulg. praša, sb. prašiti (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PRĂȘÍ vb. (AGRIC.) a săpa, (Olt.) a târși. (~ la porumb.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

prășí (prășésc, prășít), vb. – A săpa, a curăța de buruieni. – Megl. prăsǫs, prășiri. Sl. prašiti „a se face praf” (Cihac, II, 285), cf. sb., cr., slov., ceh. prašiti și praf. – Der. prașilă (var. prășilă, prașe), s. f. (săpare, curățare de buruieni), dintr-un sl. *prašilo (după părerea improbabilă a lui Byhan 328, într-un sl. prąštilo); prășit, s. n. (prașilă); prășitor, s. m. (cel care prășește); prășitoare, s. f. (mașină de prășit). După Miklosich, Wander., 18, rut. prašuwaty provine din rom. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

prășí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prășésc, imperf. 3 sg. prășeá, conj. prez. 3 sg. și pl. prășeáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard