PÓȘTIE1, poștii, s. f. (Reg.) Alică de dimensiuni mari; poș. [Var.: póștă s. f.] – Cf. magh. posta. (Sursa: DEX '98 )
PÓȘTIE2 s. f. v. poștă1. (Sursa: DEX '98 )
póștie (alică) s. f. (sil. -ti-e), art. póștia (sil. -ti-a), g.-d. art. póștiei; pl. póștii, art. póștiile (sil. -ti-i-) (Sursa: Ortografic )
| poștie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | poștie | poștia |
| plural | poștii | poștiile |
| genitiv-dativ | singular | poștii | poștiei |
| plural | poștii | poștiilor |
| vocativ | singular | poștie, poștio |
| plural | poștiilor |
