POVÂRNÍȘ, povârnișuri, s. n. Parte înclinată sau abruptă a unei înălțimi; coastă, pantă. – Povârni + suf. -iș. (Sursa: DEX '98 )
POVÂRNÍȘ s. v. pantă. (Sursa: Sinonime )
povârníș s. n., pl. povârníșuri (Sursa: Ortografic )
POVÂRNÍȘ ~uri n. Porțiune de teren cu suprafață înclinată; pantă; coastă; costișă; versant. /a (se) povârni + suf. ~iș (Sursa: NODEX )
| povârniș substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | povârniș | povârnișul |
| plural | povârnișuri | povârnișurile |
| genitiv-dativ | singular | povârniș | povârnișului |
| plural | povârnișuri | povârnișurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
