Dex potoli, potoli, definiţie potoli, dex.ro Mobile

A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau a nu-și mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult
A ține (sau a-i ține, a-i fi cuiva) (de) saț = a potoli cuiva foamea pentru mai mult timp
A-i veni (cuiva) inima (sau sufletul) la loc = a i se potoli (cuiva) emoția, a se liniști; a-i trece spaima
A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți
A-i veni sufletul la loc = a-și potoli respirația; a se liniști
A-și lua suflet = a respira adânc; a-și potoli respirația
A-și minți foamea = a-și potoli temporar foamea cu mâncare puțină
A-și omorî foamea = a-și potoli (pentru scurt timp) foamea
A-și pune stomacul la cale = a-și potoli foamea, a mânca
Pe săturate = în cantitate suficientă pentru potolirea deplină a foamei sau a setei
a nu se da netezului = a nu se da bătut, a nu se potoli

POTOLÍ, potolesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A pierde sau a face să-și piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.; a (se) liniști, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) îmblânzi. ♦ A înceta sau a face să înceteze un lucru început, o acțiune în desfășurare etc.; a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina. 2. Refl. (Despre foc sau o materie care arde) A arde mocnit. – Din scr. potuliti, bg. potulja. (Sursa: DEX '98 )

POTOLÍ vb. 1. a (se) astâmpăra, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) tempera, (pop.) a (se) molcomi, a (se) stâmpăra, (înv. și reg.) a (se) prinde, (înv.) a (se) așeza, (fig.) a (se) stinge. (Și-a ~ setea.) 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) stăpâni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 6. v. cuminți. 7. v. liniști. 8. v. tempera. 9. v. atenua. 10. v. înceta. 11. a amuți, a dispărea, a înceta, a se liniști, a muți, a se stinge. (Toate zgomotele s-au ~ în stradă.) (Sursa: Sinonime )

potolí (potolésc, potolít), vb. – 1. A calma, a tempera, a liniști. – 2. A stinge, a reduce. – 3. A stăvili, a domoli, a încetini. – 4. (Refl.) A se stăpîni, a se reține. Sl. potuliti „a pune de acord, a împăca” din toliti „a se potoli” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 426). – Der. potoleală, s. f. (liniștire, calm); potolitor, adj. (liniștitor, calmant); nepotolit, adj. (neliniștit). (Sursa: DER )

A SE POTOLÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (până la încetare); a se domoli; a se ogoi; a se tempera; a modera; a se liniști. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) A ajunge la o stare de liniște; a recăpăta calmul; a se liniști; a se calma; a se alina; a se astâmpăra. /<sl. potoliti (Sursa: NODEX )

potoli verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) potoli	potolire	potolit	potolind	singular	plural
		(a) potoli	potolire	potolit	potolind	potolește	potoliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	potolesc	(să) potolesc	potoleam	potolii	potolisem
	a II-a (tu)	potolești	(să) potolești	potoleai	potoliși	potoliseși
	a III-a (el, ea)	potolește	(să) potolească	potolea	potoli	potolise
plural	I (noi)	potolim	(să) potolim	potoleam	potolirăm	potoliserăm, potolisem*
	a II-a (voi)	potoliți	(să) potoliți	potoleați	potolirăți	potoliserăți, potoliseți*
	a III-a (ei, ele)	potolesc	(să) potolească	potoleau	potoliră	potoliseră

* Formă nerecomandată