POSÁC, -Ă, posaci, -ce, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de veselie, prost dispus; tăcut, morocănos, necomunicativ, nesociabil. ♦ (Despre vreme, peisaje etc.) Care inspiră melancolie; dezolant, deprimat. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

POSÁC adj. 1. v. ursuz. 2. v. încruntat. 3. morocănos, răutăcios, ursuz, (fig.) acru. (Vorbea cu ton ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

POSÁC adj. v. demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, mohorât, posomorât, trist. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Posac ≠ comunicativ, hazliu, vesel (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

posác (posácă), adj. – Taciturn, morocănos, prost dispus. Sl. posekati „a tăia”, posekŭ „incizie”, cf. sb. poseka „doborîre”. Pentru semantism, cf. fr. abattre „a abate”, abattu „lipsit de putere”. Legătura cu sl. posupiti „a se bosumfla” (Cihac, II, 289), sau cu mozoc (Scriban) nu este convingătoare. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

posác adj. m., pl. posáci; f. sg. posácă, pl. posáce (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

POSÁC ~că (~ci, ~ce) Care vădește nemulțumire; cuprins de rea dispoziție; posomorât; morocănos; ursuz. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard