Dex.Ro Mobile
PORTOCÁL, portocali, s. m. Pom fructifer mediteranean și subtropical, originar din Asia, înalt de 2-4 m, cu frunze persistente, cu flori albe și parfumate, cu fructe sferice, comestibile (Citrus aurantium). [Var.: (înv.) portocálă s. f.] – Din portocală1 (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

PORTOCÁL s. (BOT.; Citrus aurantium) (înv. și reg.) naramz, (reg.) noroancă, oranz. (Sursa: Sinonime )

portocál (portocáli), s. m. – Naramz. – Mr. purdicale, purtucală, megl. purtucală. Ngr. πορτοϰάλλι (Tiktin; Ronzevalle 60; Gáldi 234), cf. tc., bg. portokal, alb. portokaljë, calabr. portugallu. – Der. portocală, s. f. (naramză); portocaliu, adj. (de culoarea portocalei). (Sursa: DER )

portocál s. m., pl. portocáli (Sursa: Ortografic )

PORTOCÁL ~i m. Pom fructifer exotic, cu frunze rezistente, cu flori albe parfumate și cu fructe mari globulare, de culoare galbenă-roșcată, aromate. /Din portocală (Sursa: NODEX )

PORTOCÁL (‹ portocală) s. m. Pom fructifer din familia rutaceelor, originar din Asia, înalt de 2-4 m, cu frunze persistente, cu flori albe parfumate și cu fructe sferice galben-roșietice, comestibile (Citrus auruntium). Adus în Europa în timpul cruciadelor, a fost introdus în cultură mai ales în zona mediteraneană, dar și în alte regiuni cu climă subtropicală (ex. California). (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
portocal   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular portocal portocalul
plural portocali portocalii
genitiv-dativ singular portocal portocalului
plural portocali portocalilor
vocativ singular
plural