POPRÍRE,popriri, s. f. Acțiunea de a popri și rezultatul ei; spec. (Jur.) procedură prin care un creditor urmărește (pe bază de hotărâre judecătorească) sumele datorate datornicului său de către o a treia persoană; reținere din salariul cuiva (în contul unei datorii); p. ext. sechestru. – V. popri. (Sursa: DEX '98 )
POPRÍRE s. v. sechestru. (Sursa: Sinonime )
POPRÍRE s. v. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, oprire, piedică, popas, stavilă, ședere. (Sursa: Sinonime )
popríre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. poprírii; pl. popríri (Sursa: Ortografic )
POPRÍ,popresc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A împiedica, a interzice, a opri. 2. (Pop.) A reține cu forța (în timpul unei cercetări penale); a aresta. 3. (Jur.) A face o poprire. – Din sl. poprĕti. (Sursa: DEX '98 )
A POPRÍ ~ésctranz. pop. 1) v.A OPRI. 2)reg. (pereți, maluri etc.) A sprijini cu o proptea; a propti. 3) (bunuri materiale) A supune unui sechestru; a sechestra. 4) pop (persoane) A reține prin arest; a aresta. /<sl. poprĕti (Sursa: NODEX )
POPRÍRE ~if. 1) v.A POPRI. 2) Hotărâre a unei instanțe judecătorești prin care se oprește suma de bani datorată unui debitor de către o persoană. /v. a popri (Sursa: NODEX )
poprí (poprésc, poprít), vb. – 1. A reține, a opri. – 2. A interzice. – 3. A confisca, a sechestra. – 4. (Mold.) A sprijini, a propti, a rezema. – Var. propri. Sl. poprĕti (Cihac, II, 229), cf. opri. – Der. popreală (var. prop(r)eală), s. f. (oprire; detenție, arest; prohibiție); popritoare (var. propritoare), s. f. (pană, piedică; proptea, reazem); popriște (var. păpriște), s. f. (stadiu, măsură de distanță), din sl. poprište „drum”, sec. XVII, înv. (Sursa: DER )
poprí vb. (sil. -pri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poprésc, imperf. 3 sg. popreá; conj. prez. 3 sg. și pl. popreáscă (Sursa: Ortografic )
