POPONÉȚ1, poponeți, s. m. (Reg.) 1. Șoarece de câmp; șoarece de pădure. ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a rămâne etc.) poponeț = a sta (sau a rămâne) în picioare, țeapăn, nemișcat; a sta izolat de alții. A veni poponeț = a veni, a apărea pe neașteptate; a da buzna (peste cineva). A sări poponeț = a sări dintr-o dată (cu vorba), a sări tam-nisam. 2. Sperietoare de păsări; momâie, popândău (2), popândeț (2). [Var.: poponéte s. m.] – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

POPONÉȚ4 s. m. (Bot.; pop.) Volbură (Convolvulus arvensis). – Cf. scr. poponac, ucr. oponeț. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

POPONÉȚ2, poponețe, s. n. (Reg.) 1. Feștilă sau fitil de opaiț; p. gener. opaiț. 2. Sfeșnic. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

POPONÉȚ3, poponețe, s. n. (Fam.) Șezut, dos (de copil). [Var.: poponeáță s. f.] – Din popou. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

POPONÉȚ1 ~e n. reg. 1) Lampă primitivă constând dintr-un fitil introdus într-un vas umplut cu ulei sau cu untură topită; opaiț. 2) Suport pentru lumânări. /cf. sb. poponac, ucr. oponeț (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

POPONÉȚ2 ~i m. 1) Șoarece de câmp și de pădure, care stă și în două picioare. ◊ A sta (sau a rămâne) ~ a sta (sau a rămâne) nemișcat. 2) Obiect cu înfățișare de om, așezat pe un teren cu anumite culturi, pentru a speria păsările ce pot aduce daune; sperietoare de păsări; momâie; matahală. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

POPONÉȚ s. v. guzgan, momâie, opaiț, pălimar, pop, rochița-rândunelei, rochița-rândunicii, sperietoare, șoarece-de-câmp, șoarece-de-pădure, șobolan, volbură. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

poponéț2, poponéți, s.m. (reg.; glumeț) popă, preot. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

poponéț (rozătoare) s. m., pl. poponéți (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

poponéț (feștilă, sperietoare de păsări, șezut) s. n., pl. poponéțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard