POMPÓN, pompoane, s. n. Ciucure (mare) folosit ca ornament (vestimentar). ♦ Panaș. – Din fr. pompon. (Sursa: DEX '98 )
POMPÓN s.n. Ciucure mare de lână (purtat odinioară mai ales de ofițeri, înfipt la chipiu). [Var. pampon s.n. / < fr. pompon]. (Sursa: DN )
POMPÓN s. n. ciucure purtat odinioară de ofițeri, la chipiu. (< fr. pompon) (Sursa: MDN )
POMPÓN s. v. panaș. (Sursa: Sinonime )
pompón s. n., pl. pompoáne (Sursa: Ortografic )
POMPÓN ~oáne n. Ciucure mare, rotund, folosit ca ornament, mai ales la căciulițe. /<fr. pompon (Sursa: NODEX )
| pompon substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pompon | pomponul |
| plural | pompoane | pompoanele |
| genitiv-dativ | singular | pompon | pomponului |
| plural | pompoane | pompoanelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
