politruc
Caută
POLITRÚC,
politruci,
s. m. Instructor, îndrumător politic în armata sovietică. – Din rus.
politruk.
(
Sursa: DEX '98
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
politruc
substantiv masculin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
politr
u
c
politr
u
cul
plural
politr
u
ci
politr
u
cii
genitiv-dativ
singular
politr
u
c
politr
u
cului
plural
politr
u
ci
politr
u
cilor
vocativ
singular
—
plural
—
