POLISEMÍE s. f. Însușire a unor cuvinte sau unități frazeologice de a avea mai multe sensuri; calitatea de a fi polisemantic; polisemantism. – Din fr. polysémie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

POLISEMÍE f. lingv. Proprietate a cuvintelor, expresiilor etc. de a avea mai multe sensuri. /<fr. polysémie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

POLISEMÍE s.f. 1. Calitate a unui cuvânt de a avea mai multe sensuri; polisemantism. 2. (Estet.) Proprietate a operei de artă de a avea pentru contemplator mai multe sensuri, care se dezvăluie succesiv în funcție de contextul social-cultural, de momentul istoric în care este receptată opera etc. [Gen. -iei. / < fr. polysémie]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

POLISEMÍE s. f. calitate a unui cuvânt de a avea mai multe semnificații; polisemantism. (< fr. polysémie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

POLISEMÍE s. (LINGV.) polisemantism, (rar) plurisemantism, plurisemie. (~ unui cuvânt.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

polisemíe s. f., art. polisemía, g.-d. polisemíi, art. polisemíei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard