Dex.Ro Mobile
POLICÁR, policari, s. m. Degetul gros de la mână. – Din lat. pollicaris. (Sursa: DEX '98 )

POLICÁR s.m. (Anat.) Degetul gros de la mână; police. [< lat. pollicaris]. (Sursa: DN )

POLICÁR s. m. degetul gros de la mână. (< lat. pollicaris) (Sursa: MDN )

POLICÁR s. (ANAT.) (pop.) puricar. (~ este degetul gros de la mână.) (Sursa: Sinonime )

policár (policári), s. m. – Degetul gros de la mînă. – Mr. pulicar. Lat. pollĭcāris (sec. XIX), cf. REW 6638. Părerea lui Philippide, II, 651, că acest cuvînt aparține fondului tradițional, este valabilă numai pentru mr. (Sursa: DER )

policár s. m., pl. policári (Sursa: Ortografic )

POLICÁR ~i m. Degetul mare al mâinii. /<lat. pollicaris (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
policar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular policar policarul
plural policari policarii
genitiv-dativ singular policar policarului
plural policari policarilor
vocativ singular
plural