Dex.Ro Mobile
PÓLDER, poldere, s. n. Nume dat în Olanda unei porțiuni joase de uscat smulsă mării sau unui lac maritim prin îndiguire și drenare. – Din germ. Polder. (Sursa: DEX '98 )

PÓLDER s.n. (Geol.) Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării; marșă. [< fr., ol. polder, germ. Polder]. (Sursa: DN )

PÓLDER s. n. porțiune joasă de uscat formată de depunerile rămase după retragerea apelor mării; marșă. (< germ. Polder) (Sursa: MDN )

pólder s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
polder   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular polder polderul
plural poldere polderele
genitiv-dativ singular polder polderului
plural poldere polderelor
vocativ singular
plural