POCEÁLĂ,poceli, s. f. 1. Urâțenie fizică, sluțenie. ◊ Expr. (Arg.) A lua la poceală (pe cineva) = a bate foarte tare pe cineva (desfigurându-l). 2. (Pop.) Boală a oamenilor (care, după credințele populare, ar fi provocată de duhuri rele); spec. epilepsie. – Poci + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )
POCEÁLĂ s. v. urâțenie. (Sursa: Sinonime )
POCEÁLĂ s. v. epilepsie, paralizie. (Sursa: Sinonime )
poceálă s. f., g.-d. art. pocélii; pl. pocéli (Sursa: Ortografic )
