PLURIVALÉNT, -Ă, plurivalenți, -te, adj. (Despre substanțe) Care are mai multe valențe; polivalent. – Din fr. plurivalent. (Sursa: DEX '98 )
PLURIVALÉNT, -Ă adj. Polivalent. [< fr. plurivalent, cf. lat. plus – mai mult, valere – a valora]. (Sursa: DN )
PLURIVALÉNT, -Ă adj. 1. polivalent. ◊ (fig.) multilateral. 2. (biol.) cu mai mulți cromozomi reuniți. (< fr. plurivalent) (Sursa: MDN )
PLURIVALÉNT adj. 1. v. polivalent. 2. v. complex. (Sursa: Sinonime )
plurivalént adj. m., pl. plurivalénți; f. sg. plurivaléntă, pl. plurivalénte (Sursa: Ortografic )
| plurivalent adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | plurivalent | plurivalentul | plurivalentă | plurivalenta |
| plural | plurivalenți | plurivalenții | plurivalente | plurivalentele |
| genitiv-dativ | singular | plurivalent | plurivalentului | plurivalente | plurivalentei |
| plural | plurivalenți | plurivalenților | plurivalente | plurivalentelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
