Dex.Ro Mobile
PLIÁ, pliez, vb. I. Tranz. A îndoi o hârtie, o țesătură etc. suprapunând părțile într-o anumită ordine; a împături. [Pr.: pli-a] – Din fr. plier. (Sursa: DEX '98 )

PLIÁ vb. I. tr. A îndoi, a împături (hârtie, stofă etc.) suprapunând părțile într-o anumită ordine. [Pron. pli-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. plier]. (Sursa: DN )

PLIÁ vb. I. tr. a îndoi, a împături (hârtie, stofă) suprapunând părțile într-o anumită ordine. II. intr. (fig.) a se supune, a ceda. (< fr. plier) (Sursa: MDN )

PLIÁ vb. v. împături. (Sursa: Sinonime )

pliá vb. (sil. pli-a), ind. prez. 1 sg. pliéz, 3 sg. și pl. pliáză, 1 pl. pliém (sil. pli-em); conj. prez. 3 sg. și pl. pliéze; ger. pliínd (sil. pli-ind) (Sursa: Ortografic )

A PLIÁ ~éz tranz. 1) (haine, țesături etc.) A face să capete formă de pliuri; a înzestra cu pliuri; a cuta. 2) (obiecte) A îndoi în părți, suprapunându-le într-un anumit fel; a împături. /<fr. plier (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
plia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) plia pliere pliat pliind singular plural
plia pliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) pliez (să) pliez pliam pliai pliasem
a II-a (tu) pliezi (să) pliezi pliai pliași pliaseși
a III-a (el, ea) plia (să) plieze plia plie pliase
plural I (noi) pliem (să) pliem pliam pliarăm pliaserăm, pliasem*
a II-a (voi) pliați (să) pliați pliați pliarăți pliaserăți, pliaseți*
a III-a (ei, ele) plia (să) plieze pliau plia pliaseră
* Formă nerecomandată