PLÉTORĂ s. f. 1. Cantitate de sânge sau de lichide depășind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părți ale lui; stare morbidă provocată de această supraîncărcare și care se manifestă prin roșeața pielii și a mucoaselor, palpitații, puls accelerat, respirație scurtă etc. 2. Cantitate mare de obiecte sau de ființe (lipsite de valoare). ◊ Pletoră semantică = aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte. – Din fr. pléthore. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PLÉTORĂ s.f. 1. Prisos, surplus; droaie. ◊ Pletoră semantică = acumulare excesivă de sensuri. 2. Supraabundență de sânge sau de lichide în organism. [< fr. pléthore, cf. gr. plethore < plethein – a fi plin]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PLÉTORĂ s. f. 1. supraabundență de sânge sau umori în organism. 2. cantitate mare; surplus; exces. (< fr. pléthore) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

PLÉTORĂ s. (MED.) (rar) pletorie. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

pletóră s. f., g.-d. art. pletórei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PLÉTORĂ ~e f. 1) Supraabundență de sânge în organism sau într-o parte a lui. 2) Stare patologică provocată de o supraabundență de sânge (sau de alt lichid). 3) fig. Cantitate mare; abundență. ~ a produselor pe piață. /<fr. pléthore (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard